O simplă analiză de sânge făcută din proprie inițiativă poate, uneori, mai rău să încurce decât să elucideze starea de rău pe care o acuză o persoană care nu are noțiuni de medicină. De aceea, medicii buni fac mai întâi o anamneză completă, apoi un examen clinic și, pe baza acestora, recomandă anumite analize de sânge și investigații, pentru a stabili diagnosticul corect. Am vrut să aflăm cum procedează „Doctorii House“ ai zilelor noastre pentru a diagnostica boli dificile, rare sau pentru a pune un diagnostic corect, atunci când simptomele sunt complexe. Pentru aceasta, am discutat cu doi medici MedLife – dr. Alina Păcurari, medic primar medicină internă, Hyperclinica Medlife Timișoara, și dr. Elena Kosa, medic primar medicină de laborator și șeful Laboratorului MedLife Timișoara. În materialul următor, aflăm cât de importante sunt anamneza și discuția cu medicul despre istoricul medical, dar și care e rolul analizelor, dar și al altor investigații paraclinice, în stabilirea unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat. 

Oboseala și o ușoară dificultate de respirație – dispnee – au adus-o în cabinetul doamnei doctor Păcurari pe o tânără de 31 de ani. Din anamneză, medicul a aflat că pacienta este fumătoare, urmează tratament contraceptiv oral, iar la examenul obiectiv a constatat un discret edem al membrului inferior stâng. 

„Ecografia Doppler vascular periferic de membru inferior a confirmat prezența unei tromboze venoase profunde la nivelul venei safene mici, iar ecocardiografia a ridicat suspiciunea de embolie pulmonară, care ne-a fost confirmată de angio CT- ul (tomografie computerizată) pulmonar. Efectuând apoi și panelul de analize pentru trombofilii ereditare, s-a confirmat prezența multiplelor mutații genetice“, explică dr. Păcurari. 

Medicul, un investigator care sapă în istoricul medical al pacientului

Verificarea stării de sănătate începe de obicei cu o consultație medicală, care durează aproximativ 20 de minute.  În unele cazuri, consultațiile pot dura mai mult, chiar și o oră, dacă sunt situații complexe, și mai ales dacă este nevoie de investigații suplimentare sau de discuții mai detaliate despre anumite probleme medicale. De exemplu, bolile rare sunt dificil de diagnosticat. Trec în medie 5 ani ca un pacient cu o boală rară să fie diagnosticat corect şi e nevoit să treacă în medie pe la 8 specialişti diferiţi înainte. 

„Diagnosticul unui pacient se pune pe baza anamnezei, a examenului obiectiv și a examenelor paraclinice. În opinia mea, anamneza este partea cea mai importantă în stabilirea unui diagnostic corect. Este acea parte a diagnosticului în care pacientul ne spune care îi sunt simptomele, când și în ce circumstanțe au apărut, ce alte afecțiuni mai are, ce tratamente urmează, ce obiceiuri alimentare are, dacă fumează sau dacă consumă alcool, câtă mișcare face. În timpul anamnezei, medicul trebuie să aibă răbdare și să asculte pacientul, să se ridice sau să se coboare la nivelul de înțelegere al celui din fața sa, să-i pună întrebări țintite care să îl orienteze spre suspiciunea de diagnostic“, a explicat dr. AlinaPăcurari, medic primar medicină internă la Hyperclinica Medlife Timișoara.

Anamneza este esențială pentru diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat al pacientului, deoarece oferă medicului o imagine de ansamblu asupra sănătății anterioare și actuale a acestuia. Este adesea prima etapă în evaluarea acestuia în cadrul unei consultații medicale, după care urmează consultul propriu-zis.

De ce nu se pierde medicul în noianul de simptome comune mai multor boli

„Pentru că ne aflăm în era medicinei bazate pe dovezi, nu în era ascultatului cu urechea pe torace și a tratamentelor administrate empiric, după etapa de anamneză și examen obiectiv, urmează corelarea cu examenele paraclinice. Primele recomandări sunt efectuarea unui set de analize de laborator și apoi a unor investigații paraclinice, în funcție de suspiciunea de diagnostic. Acestea pot fi o radiografie pulmonară, un EKG, o ecografie abdominală, completate de investigații suplimentare, cum ar fi: ecografie de cord, Doppler carotidian sau vascular periferic, ecografie mamară, RMN, computer tomograf etc. De asemenea, aceasta este etapa în care îi recomandăm pacientului consulturile interdisciplinare, care ne sunt de un mare ajutor în diagnosticul diferențial“, precizează dr. AlinaPăcurari.

Toți acești pași ajută medicul în a stabili cu claritate diagnosticul pacientului, mai ales că, de multe ori, simptomele pot fi un indicator al mai multor afecțiuni.

Greața,de pildă poate apărea într-o banală enteroviroză, într-o gastrită sau un ulcer, într-o litiază biliară (pietre la fiere) sau într-un neoplasm (cancer) digestiv. Vărsătura poate însemna o dispepsie gastrică sau biliară, dar de fapt poate să provină de laun puseu hipertensiv sau să indice o formațiune tumorală cerebrală. Tusea poate fi cauzată de o clasă de medicamente antihipertensive, poate fi urmarea unei infecții virale sau microbiene la nivel pulmonar sau poate fi un simptom al neoplasmului pulmonar. Durerea precordială este primul semn de angină pectorală și infarct miocardic, dar poate fi cauzată de un reflux gastro-esofagian sau de o banală nevralgie intercostală. 

„Un doctor House al zilelor noastre, adică un bun diagnostician, trebuie să se bazeze în primul rând pe simțul său clinic,să știe să încadreze simptomele expuse de către pacient și să știe să recomande analizele și investigațiile paraclinice potrivite pentru a pune diagnosticul de certitudine“, a subliniat dr. AlinaPăcurari.

Analizele medicale, elementare pentru un diagnostic precis

Nu de puține ori medicul recomandă investigații suplimentare pentru a confirma diagnosticul sau pentru a evalua mai în detaliu starea pacientului. Aceste investigații pot include teste de laborator, dar și investigații de imagistică medicală (de exemplu, radiografii, ecografii, tomografii computerizate) sau alte teste specializate.

„Atât analizele de laborator, cât și alte investigații paraclinice sunt esențiale pentru confirmarea sau infirmarea unui diagnostic prezumtiv. De foarte multe ori, nu putem avea un diagnostic de certitudine, fără a apela la analize. Cele mai simple exemple sunt: glicemia, testul de diagnostic pentru diabetul zaharat, sau anticorpii antitiroidieni pentru diagnosticul tiroiditei autoimune, urocultura pentru infecția urinară, markerii hormonali pentru evaluarea fertilității, PSA total/free PSA în screeningul cancerului de prostată etc. Fie că vorbim despre patologie infecțioasă, autoimună, oncologică, metabolică, fie ginecologică etc., avem nevoie de analize de laborator, pentru stabilirea corectă a diagnosticului“, a completat dr. Elena Kosa, medic de laborator în cadrul MedLife Timișoara.

Există anumite simptome comune care pot pune în dificultate medicul cu privire la stabilirea diagnosticului și nu este vorba doar despre boli autoimune sau boli rare, ci chiar și de afecțiuni comune, motiv pentru care este necesardiagnosticul diferențial.

„Un diagnostic diferențial este obligatoriu de efectuat, fără el nu avem tratamentul corect. Iar acest diagnostic necesită analize de laborator: markeri autoimuni pentru patologia autoimună și deseori teste genetice pentru diagnosticul bolilor rare. Un aspect îmbucurător este faptul că lucrurile au evoluat și acum avem posibilitatea efectuării acestor teste într-un regim mult mai facil și în tot mai multe unități, la noi în țară“, a afirmat dr. Elena Kosa.

În activitatea de cabinet, Dr. Păcurari întâlnește frecvent astfel de situații, când analizele și investigațiile suplimentare fac diferența în stabilirea unui diagnostic. Spre exemplu, cazul unei doamne în vârstă de 46 de ani care a venit la medicul internist pentru edeme la nivelul membrelor inferioare. 

„Probele de laborator uzuale au eliminat o cauză renală sau o hipotiroidie, avea doar VSH (n.r. – viteza de sedimentare e hematiilor) mult crescută. Efectuând o ecografie abdominală, am decelat o formațiune uterină de mari dimensiuni și am suspectat o compresie vasculară la acest nivel. Consultul ginecologic și rezonanța magnetică nucleară, efectuate ulterior, au confirmat existența unei neoplazii de col uterin cu prezența unei tromboze de venă cavă inferioară“, a explicat dr. Alina Păcurari.

MedLife este cea mai  mare rețea medicală privată din România. Dincolo de rețeaua extinsă de clinici, spitale și farmacii, MedLife reunește în portofoliu 40 de laboratoare  și peste 200 de puncte de recoltare la nivel național. În cadrul acestora, medicii buni fac echipă cu tehnologia de top, pentru a oferi pacienților îngrijire la cele mai înalte standarde de calitate.