Să vorbim puțin despre dependența.. de filtre
Trăim vremuri în care imaginea noastră de sine este foarte importantă.
Și apoi ce este imaginea de sine? Este „fotografia” pe care noi singuri ne-o proiectăm în exterior, este melange-ul dintre încrederea noastră în noi și stima de sine pe care noi o avem.. pentru noi.
Astăzi ne este la îndemână să facem fotografii și le facem oriunde. Smartphone-urile sunt niște creații minunate, așa-i? Niște device-uri performante, niște mini-computere care au capacitatea de ne fotografia oriunde, oricând, lumină să avem și suficienți pixeli la camera foto.
Dar faptul că sunt atât de performante ne fac să ne dorim ca fotografiile să fie „perfecte”, să ne arate în cea mai bună lumină, să ne arate cea mai bună atitudine, postură, să arătăm noi, în cea mai bună versiune a noastră. Și societatea în care trăim, parcă abia așteaptă așa ceva de noi.
Știți de câte ori am auzit în jurul meu “Mi-ai făcut zece poze, una nu mi-a ieșit bine, lasă că o prelucrez în aplicație”. Sau de câte ori nu auziți în jur, întrebări precum, “Nu arăți ca în poze?”
Se vorbește mult despre filtrele care îți arată ce vezi tu în oglindă, adică o versiune inversată a feței tale. Dacă punem și un filtru, fața se subțiază, buzele sunt mai pline, ochii sunt mai mari, adică exact ceea ce ne dorim de fapt, să fim mai atrăgători atunci când ne prezentăm pe rețelele sociale.
Tinerii spun ca filtrele sunt o aplicație a perfecțiunii și că le place pentru că le schimbă trăsăturile feței și le îmbuntățește felul în care se prezintă lumii. Din păcate, dacă facem din asta o practică, putem să uităm faptul că nu arătam atât de “perfect” și acum, cu aceste aplicații de editare, folosite permanent, nu exagerez când spun că o parte dintre tineri, riscă să dezvolte percepții inexacte și nesănătoase despre ei și autenticitatea lor.
Sunt oameni, tineri, care “se trezesc” dependenți de filtre, filtre care le schimbă autopercepțiile, pentru ca astfel își validează aspectul fizic în selfie-urile facute. Și de ce se întâmplă asta? Pentru că preferăm o versiune digitală îmbunătățită decât pe noi înșine. Și sincer, este foarte trist, ar trebui să ne acceptăm și să ne prețuim exact așa cum suntem, sau să depunem eforturi să învățăm să facem asta
Filtrele sunt considerate de tinere ca un musthave a fiecarei zi, un kit digital de machiaj, ba chiar afirmă că filtrele sunt mai bune decât machiajul în sine. Cercetătorii spun că, acest “comportament sprijină viziunea unui corp social, auto-obiectificat, care este mai relevant decât cel adevărat”. Sondajele printre cei tineri, au subliniat că peste 30% dintre cei intervievați nu ar posta o fotografie cu ei înșiși fără a aplica mai întâi un filtru sau folosi o aplicație pentru a o face mai apreciată.
Efectele acestor imagini modificate le pot pune, tinerelor, de exemplu, piedici pentru ca ele să poată fi ele însele sau să se simtă bine în propria lor piele, curajoase și încrezătoare că pot face lucruri dezirabile în viitor. Și chiar le crează percepția falsă că aspectul e foarte important, cel mai important lucru despre ele.
Și rezultatul? Arată consecințe care le afectează bunăstarea emoțională și se adaugă la cotidian ca o presiune în plus sau stres suplimentar.De asemenea, profesorii de psihologie spun că activitatea de pe social-media promovează auto-obiectificarea, sau cu alte cuvinte că, acest comportament „sprijină viziunea unui corp social, auto-obiectificat, mult mai relevant decât cel real” și că, tulburările alimentare sunt semnalate de specialiști ca posibile consecințe secundare.
Deși postarea fotografiilor se presupune a fi o activitate „for fun”, pentru a ne conecta cu ceilalți sau a ne exprima personalitatea, la acest moment există o tendință, care ne pune serios pe gânduri, că aceste fotografii îmbunătățite au devenit cumva, obligatorii pentru tineri.
Aceste imagini „perfecte” pe care tinerii le folosesc în viața de zi cu zi pot avea un impact dificil de gestionat în ceea ce privește bunăstarea emoțională a acestora, stima lor de sine sau încrederea în sine.
Dependența de filtele din fotografii în rândul tinerilor de azi poate fi explicată printr-o combinație de factori psihologici, sociali și culturali. Iată și câteva motive:
Presiunea standardelor de frumusețe.
Rețelele sociale promovează adesea imagini ideale ale frumuseții, care sunt ireale sau exagerate. Tinerii caută să se conformeze acestor standarde, iar filtrele le oferă posibilitatea rapidă de „a ajunge” la acea imagine, ei își modifică fotografiile pentru a corespunde unor standarde estetice nerealiste, comportament care poate avea multe implicații psihologice.
Validarea socială.
Filtrele îi ajută pe utilizatori să creeze imagini mai atractive, ceea ce poate duce la mai multe aprecieri, comentarii, complimente. Această validare externă poate deveni o sursă de stimă de sine, creând o dependență de utilizarea filtrelor pentru a obține o imagine perfectă, care sa placă și este un fenomen tot mai întâlnit în era rețelelor sociale. Când cineva postează o fotografie editată și primește multe aprecieri, poate începe să lege valoarea personală de această imagine îmbunătățită. Problema apare atunci când această validare dispare sau cînd persoana se vede în oglindă și nu se recunoaște. Astfel, încrederea în sine devine fragilă și dependentă de reacții externe.
Impactul asupra imaginii corporale și al sănătății mentale.
Expunerea constantă la standarde nerealiste poate duce nemulțumire față de propriul corp. In cazuri extreme, acest lucru poate declanșa tulburări de alimentație sau nevoia constantă de intervenții estetice nesănătoase.
Accesibilitatea și ușurința utilizării.
Filtrele sunt integrate în majoritatea aplicațiilor de social media, fiind doar la un click distanță. Nu este nevoie sa ai cunoștințe avansate sau de software complicat, cum era cazul editîrii foto înainte. Aplicații precum Snapchat, Instagram, sau TikTok oferă o gamă variată de filtere predefinite care ajustează nu doar luminozitatea sau contrastul, ci și trăsăturile faciale, cum ar fi mărirea ochilor, subțierea nasului sau uniformizarea pielii.
Cultura rețelelor sociale
Acestea promovează o cultură vizuală, unde estetica domină interacțiunile. Algoritmii platformelor favorizează conținutul atrăgător visual, cee ace încurajează utilizatorii să investească timp în crearea imaginilor perfecte.
Teama de judecată
Critica online este foarte frecventă, iar teama de a fi judecat pentru aspectul fizic, îi determină pe tineri să recurgă la filtre. Rețelele sociale sunt un spațiu public unde orice imperfecțiune poate fi remarcată și comentată.
Nevoia de a experimenta
Perioada de adolesecență este o perioadă marcată de explorare a identității. Tinerii caută să descopere cine sunt și cum vor să fie percepuți de ceilalți. Filtrele le oferă posibilitatea de a încerca rapid și diferite versiuni ale imaginilor lor: un look misterios, mai vesel poate, mai… ”perfect”, mai fericit.
Impactul psihologic pe termen lung
Dependența de filtre poate afecta sănătatea mentală. Utilizatorii care se obișnuiesc să vadă doar versiunea lor “îmbunatățită” pot ajunge să se simtă nesiguri sau respinși în fața imaginii reale. Acest fenomen este cunsocut sub numele de “disforie de imagine” și este asociat cu tulburările de imagine corporală, un sindrom care face ca imaginea din oglindă să fie percepută ca fiind inferioară celei editate.. În fapt, ne poate deteriora relația pe care o avem cu propria imagine corporală.
În plus, acest obicei poate afecta și relațiile interpersonale. În întâlnirea face to face, oamenii pot simți că nu corespund așteptărilor create în mediul online, ceea ce poate genera anxietate socială sau retragere. De asemenea, comparațiile constante cu ceilalți, intensifică sentimentele de inadecvare.
Concluzia este că, folosirea filtrelor nu este o problemă în sine, dar devine dăunătoare atunci când ajungem să ne bazăm pe utilizarea lor pentru validare și acceptare de sine. Dependența de această imagine perfectă, poate slăbi încrederea în propria autenticitate și poate duce la anxietate, comparații nesănătoase și stimă de sine scăzută și chiar la tulburarea de depresie.
Pentru a evita aceste efecte negative, este important să cultivăm o relație autentică cu propria imagine de sine, bazată pe acceptare și încredere interioară, nu doar pe feedback-ul rețelelor sociale și să ne axăm pe creșterea sănătoasă a bunăstării noastre emoționale.