Sunt mamă de adolescenți și tare mândră sunt de ei.
Sărbătorile de iarnă vin mereu cu magie, lumină, arome calde și un fel de liniște care pare să coboare peste casele noastre. Dar de câțiva ani, pentru mine, luna decembrie are o însemnătate și mai mare: o trăiesc ca mamă de adolescenți. O etapă frumoasă, intensă, uneori provocatoare, dar mai ales plină de sens.
Mă uit la copiii mei — tineri deja, cu visuri clare și personalități conturate — și simt o mândrie greu de pus în cuvinte. Nu pentru note, trofee sau realizări. Ci pentru cine sunt. Pentru felul în care gândesc, pentru bunătatea lor, pentru curaj, pentru toate momentele în care se ridică singuri, chiar și când le este greu.
Și poate că sărbătorile sunt cel mai potrivit moment să ne oprim puțin și să privim spre ei altfel: nu ca spre niște “copii mari”, ci ca spre niște oameni în formare, care au nevoie de noi mai mult în interior decât în exterior.
Îți las mai jos câteva gânduri și sfaturi care mi-au fost de mare ajutor și sper să aducă lumină și în casa ta în perioada aceasta specială.
- Creează spațiu, nu presiune
Sărbătorile pot aduce stres, așteptări, liste de făcut, tradiții de bifat. Pentru adolescenți, care oricum trăiesc intens fiecare emoție, presiunea în plus poate deveni apăsătoare.
Lasă-le libertatea să participe în ritmul lor. Uneori vor fi cu voi în bucătărie, alteori vor vrea să se retragă în camera lor. Nu interpreta retragerea ca pe un refuz al familiei — este doar nevoia lor firească de spațiu și autonomie.
- Nu te teme de tăcerile lor
Adolescenții nu vorbesc mereu când vrem noi. Dar vorbesc când simt că pot.
Iar perioada sărbătorilor e minunată pentru conversații scurte, naturale, fără interogatorii: în mașină, la brad, în timp ce împachetați un cadou, în timp ce pregătiți masa.
Dacă te simt prezent(ă), fără să-I presezi, vor deschide ușa sufletului exact atât cât au nevoie.
- Validează-I, chiar și când nu înțelegi tot
Trăiesc într-o lume diferită de cea în care am crescut noi: viteze mari, presiune socială intensă, comparații constante.
Poate nu înțelegi fiecare trend, fiecare idee, fiecare reacție — dar poți să îi arăți că emoțiile lor sunt reale, nu „prea mult”, nu „prostii”, nu „sensibilități inutile”.
Validarea este limbajul care spune: „Ești în regulă. Ești văzut. Sunt aici.”
- Găsiți ritualuri care vă unesc
Nu trebuie să fie mari sau spectaculoase. Uneori cele mici sunt cele mai prețioase:
- O băutură caldă băută împreună seara
- O plimbare printre luminițe
- Un film preferat în fiecare decembrie
- O poză anume pe care o faceți anual
- O discuție sinceră despre ce au învățat anul acesta
Ritualurile devin ancore emoționale. Chiar dacă par detașați, adolescenții le simt profund.
- Fii exemplu, nu judecător
În preajma sărbătorilor, toți ne dorim armonie. Dar armonia nu se creează din „spune-mi ce ai greșit” sau „uite cum trebuia să faci”, ci din:
- Calm
- Răbdare
- Respect
- Ton blând
- Moderație
Modelăm mai mult prin cine suntem decât prin ce cerem.
- Amintește-le că sunt suficienți
Într-o lume a comparațiilor, a filtrelor și a performanțelor afișate pe social media, în sufletul unui adolescent se duce o luptă pe care noi nu o vedem.
Sărbătorile sunt momentul perfect să le spui din inimă:
„Ești bun. Ești valoros. Ești iubit. Indiferent de rezultate, ești suficient.”
Pentru un adolescent, aceste cuvinte nu sunt simple cuvinte — sunt oxigen.
- Fă din casă un loc unde se simt primiți cu totul
Cu emoțiile lor. Cu vulnerabilitățile lor. Cu visele lor. Cu greșelile lor.
Nu perfecți. Nu impecabili.
Ci reali, autentici, în proces de creștere.
Casa e primul lor spațiu sacru. Dacă aici se simt acceptați, vor avea putere să cânte, să greșească, să reînceapă, să se ridice.
În încheiere…
Sunt mamă de adolescenți și mândria pe care o simt îmi luminează sufletul mai mult decât orice instalație de Crăciun.
În perioada aceasta, mai mult ca oricând, aleg să fiu o mamă prezentă, deschisă, caldă, așezată.
Aleg să fiu sprijin, nu presiune.
Să fiu ușă deschisă, nu zid.
Le sunt aproape, dar le las spațiu.
Îi iubesc fără condiții, dar cu limite sănătoase.
Le ofer rădăcini, dar îi încurajez să își întindă aripile.
Și poate că acesta este cel mai frumos mesaj cu care putem intra în sărbători:
Copiii noștri cresc, dar nu se îndepărtează.
Se transformă.
Își găsesc drumul.
Iar noi, ca părinți, rămânem ancora lor calmă și luminoasă.
