Apneea reprezintă oprirea fluxului de aer la nivelul nasului și gurii, pe o perioada ce cel puțin 10 secunde, putând ajunge și la 1-2 minute.
Hipopneea reprezintă reducerea cu minim 50%a fluxului de aer la nivelul nasului și gurii, însoțită de scăderea saturației oxigenului cu minim 4%.
Sindromului de apnee in somn (SAS) este reprezentat de cuantificarea acestor evenimente respiratorii (apnei/hipopnei), prin noțiunea de index de apnee și hipopnee (IAH)- definit prin prezența episoadelor repetate de obstrucție completă sau incompletă a căilor aeriene superioare raportate la ora de somn.
În functie de indicele de Apnei Hipopnei, sindromul de Apnee in somn se împarte în :
-ușor – IAH între 5-15/ora de somn
-moderat –IAH între 15-30/ora de somn
-sever- IAH > 30/ora de somn
Sindromul de Apnee de somn a fost clasificat în trei tipuri:
(este o variantă de apnee obstructivă în somn)
Sindromul de Apnee in Somn este cea mai frecventă boală legată de somn, o adevarată problemă de sănătate publică, prevalența bolii la adulții de vârstă medie este de 2 ori mai frecventă la bărbați decât la femei, după menopauză riscul apariției la femei crește având aceeași prevalență ca și la bărbați. În proporție de 1-3% sindromul de apnee în somn este întâlnit și la copii.
Factorii de risc pentru apariția care predispun la apariția bolii sunt:
-hipertrofie amigdaliană
-stenoza de choane
- polipi orofaringieni
- anomalii ale luetei și valului palatin
-hipotiroidia- mixedem
Manifestările Sindromului de apnee în somn :
- cefalee matinală
- lipsa de concentrare la locul de muncă
- accidente rutiere – pacienții având tendinta de a adormi la volan
-regurgitatii acide și arsuri – datorită refluxului conținutului gastric în esofag
- nicturia- urinări frecvente pe timpul nopții
Complicații Sindromului de Apnee în Somn Sever:
- aritmii- fibrilatie atriala
- infarct miocardic
- accident vascular cerebral
Pacienții care au simptome sau manifestari de SASO, vor trebui să se adreseze medicului pneumolog, pentru a se pune un diagnostic de certitudine, prin intermediul unor investigații complexe:
Tratamentul SASO: implică echipa multidisciplinară formată atât din medic pneumolog, medic ORL ist, cardiolog, neurolog, endocrinologie, diabet și boli de nutriție
Beneficiile tratamentului cu CPAP: scăderea comorbiditatilor cardiovasculare- prin corectarea apneilor și desaturărilor, îmbunătățirea calității vieții pacientului – prin scădera somnolenței diurne, reducerea riscului de accidente rutiere, scăderea depresiei.
Aparatele care generează presiune pozitivă utilizate pentru tratarea SASO pot fi pe lângă CPAP și auto CPAP - aparat de titrare automată a presiunii, care adaptează valoarea presiunii în funcție de nevoile pacientului, fiind indicat pacienților cu nevoi presionale variabile: cei cu apnei poziționale, cei care lucrează în ture, consumatorii de alcool și sedative.
BiPAP – (bilevel Positive Airway Pressure) care tratatează apneile prin utilizarea a două niveluri de presiune (IPAP – presiune mai mare ce actionează în timpul inspirului pacientului și EPAP presiune mai mică ce acționează în timpul expirului pacientului ).
Un element important în acceptarea tratamentului îl reprezintă comoditatea interfaței, întrucât presiunea este aplicată la nivelul căilor respiratorii superioare prin intermediul unei măsti nazale (care cuprinde nasul în mod etanș) sau faciale (care cuprind și nasul și gura), ce pot fi de 3 marimi- S , M, L). Masca trebuie să fie etanșă, pentru a nu exista riscul de pierderi de aer (leak-uri), care pe lângă faptul că vor irita ochii, determină creșteri de presiune ce duc la mărirea disconfortului.
Efectele secundare ale terapiei de CPAP: uscăciunea mucoaselor, iritarea feței- din cauza măștii și ochilor- datorită scăparilor de aer pe lângă mască, escare de presiune la nivelul piramidei nazale.
Titrarea (pentru stabilirea presiunii optime) se poate face manual – prin modificare în timp real a presiunii- de obicei se efectuează într-un laborator de somnologie sau automată- utilizând un aparat care-I ajustează automat presiunile (autoCPAP), în funcție de nevoile pacientului și de evenimentele pe care le detectează în mască, în somn. În cazul titrării automate, cea mai bună presiune este cea care va corecta evenimentele obstructive > 95% din timp
Pacientul revine la control la medical prescriptor la 3 luni, 6 luni, apoi anual sau la 2 aniîn funcție de caz, tratamentul cu CPAP nu este decontat de casa de asigurări de sănătate în România. Dacă vă confruntați cu o problemă de genul (sau cineva din familie se confruntă) echipa Medlife Lotus Ploiești vă așteaptă până pe 30 aprilie și cu un discount de 20% la poligrafie!